duminică, 17 ianuarie 2010

Acum despre femei

Am vazut de curand o emisiune despre femei si m-am tot gandit la subiectul asta. Erau invitati patru barbati si fiecaruia la un moment dat i s-a cerut sa faca un top 3 al femeilor pe care le considera cele mai frumoase. Mi s-a parut foarte interesant cum ceea ce unuia i se parea o frumusete, altuia nu ii spunea nimic.

Femeile sunt foarte diferite. De la o tara la alta, de la un exemplar la altul. De fapt, par foarte diferite, se exprima diferit, data fiind cultura careia ii apartin, dar in esenta exista cateva lucruri comune pe care le poti spune despre toate. Au cam aceleasi resorturi care le dirijeaza spre a face ceva sau altceva, isi doresc siguranta, sa fie apreciate si laudate (chiar daca, obiectiv vorbind, adesea nu ar exista motive!). Pentru ele insele intotdeauna sunt cele mai bune, cele mai frumoase, cele mai destepte. Cele doar frumoase isi doresc sa fie si destepte. Cele doar destepte isi doresc sa fie si frumoase. Cele si frumoase si destepte... sunt prea putine ca sa vorbim despre ele :)) (cu siguranta majoritatea femeilor ce vor citi acest articol se vor incadra ele insele in aceasta categorie:), asa ca o ironie)

Femeile sunt fascinate de putere. Am fost nu de mult timp sa vad o camera in apartamentul unui baiat si avea pe perete un poster cu o replica a lui Al Pacino din Scarface (cum eu il ador pe Al Pacino si mi-a placut foarte mult filmul, am observat imediat), care spunea cam asa: In this country, you gotta make the money first. Then when you get the money, you get the power. Then when you get the power, then you get the woman (interesant este ca you get the woman, not a woman!!!). In afara de faptul ca nu sunt de acord ca banii inseamna puterea, asa este! Femeile isi doresc putere. Toate, fara deosebire! Fie isi doresc sa o obtina ele insele (unele chiar prin orice mijloace), fie printr-un barbat puternic. De regula, femeia care obtine ea insasi putere devine o victima sigura a propriei ei cuceriri, asa ca in mitul luciferic al creatiei ce se intoarce impotriva Creatorului.

Diferenta dintre femei e data de carisma. De multe ori intre o femeie foarte frumoasa si una mai putin frumoasa, dar carismatica, are de castigat cea din urma. Si sunt de acord! O femeie nu este un bibelou de pus pe mobila scumpa a unui barbat, la care te mai uiti din cand in cand sa iti bucuri ochiul obosit de atata munca. Sau nu ar trebui sa fie. O femeie este mai mult. Sau ar trebui sa fie. Am senzatia ca de foarte multe ori unii barbati scapa din vedere ca viata nu inseamna doar dormitor si masina, ci e posibil ca femeia care iti sta in dreapta in masina sa trebuiasca sa iti stea in dreapta si la o petrecere pretentioasa cu colegii de birou. Aici intervine alegerea…

Cert este ca tot ceea ce face o femeie, absolut tot (!) este de mai buna sau de mai proasta calitate in functie de nivelul de inteligenta! Faceti un test, daca nu ati constatat inca asta!

Femeile sunt rele si invidioase. Nu stii niciodata ce gandesc cu adevarat. Putine (poate constientizand asta si fiind dezamagite ele insele de alte femei) incearca sa fie altfel. Unora le iese, altora nu. Putine sunt sincere. Cred ca eu am invatat asta aici, acum vreo 2 ani jumate. Am vazut aici seninatatea din privirea unor femei. Am invatat sa spun adevarul, indiferent cum suna, sa fiu corecta si sa spun ceea ce gandesc. Aici oamenii sunt mai relaxati si mai putin preocupati de aparente.

Femeile sunt diferite de la o tara la alta. De exemplu, cand ma intorc aici, imi sterg unghiile. Nu vreau sa ies in evidenta. Aici femeile nu poarta tocuri (la astea nu pot renunta!). Aici femeile vin la tine si iti spun ce vor. In Romania vor acelasi lucru, dar incearca sa se victimizeze si sa sustina ca “barbatii sunt porci”. Aici femeile au identitate, personalitate proprie, nu se ascund in spatele unui barbat cu bani care le scoate la restaurant si plateste consumatia, ca sa le duca apoi acasa. Aici nu exista sfinti si sfinte, ci oameni. Restul e poveste.

Cautati femeia completa! Nu perfecta, ca nu exista, ci completa!! Femeia care poate schimba stiloul din mana dreapta cu mopul, femeia care se duce la fel de relaxata si in club si la opera, femeia care stie si sa gateasca si sa vorbeasca despre opera lui Dostoievski, femeia care lasa problemele de la serviciu acolo si este a ta pana a doua zi dimineata, femeia care iti poate calca camasile, dar care are si parul aranjat cand iesiti in oras, femeia care are decenta de a fi discreta in public, dar care se dezvaluie pentru tine, femeia care stie sa discute cu un client, dar si sa planga, femeia care poate fi mama copiilor tai si de care nu te-ai plictisi peste 15 ani, femeia care are independenta de a fi EA si cu tine, si fara tine, dar care stie si crede in puterea lui NOI.

Post articol

Le multumesc tuturor baietilor pe care articolul Despre prietenie, barbati & having fun (ale carui urme le-am si sters intre timp) i-a indignat/mirat/enervat :)) si care s-au exprimat in vreun fel (de regula dezaprobator).

1. Asta va face pe voi adorabili si de aia va iubim noi si avem nevoie de voi!
2. Data fiind reactia voastra, ma tem ca am avut dreptate! :)

Cu drag,
Oana

luni, 28 decembrie 2009

De sfarsit si... de inceput

Iarasi mi-am neglijat blogul. Dar m-am intors disciplinata la el, in cele din urma.

E sfarsit de an si se pare ca la momente de astea se fac adunarile, scaderile si se calculeaza rezultatul. Nu-mi plac lucrurile care “se fac”, chiar le detest, dar parca merita sa ma mai uit o data la anul asta, pentru ca mi s-a parut interesant.

Am invatat o multime de lucruri, am cunoscut foarte multi oameni, mi-am exersat capacitatea de selectie. Aveam convingerea ca eu ma pricep la oameni si ca nu mai gresesc. Ei bine, fals!! am fost dezamagita, dar m-am vindecat mai repede parca. Am dezamagit, desi am incercat sa nu o fac.

Anul asta am terminat facultatea si am devenit avocat stagiar. Pentru a rezuma, as putea spune ca partea frumoasa a vietii pare a se fi terminat.

Anul asta am inceput sa muncesc. Si nu mai intrevad sfarsitul acestui inceput. Nu mai este ca si cum as face stagii de o luna, ci parca stagiul asta a devenit perpetuu si naste responsabilitati pe parcurs.

Am asistat la spectacolul trist al unei lumi in destramare. Oameni ale caror vieti s-au intersectat la un moment dat si au continuat un timp impreuna se despart acum si pornesc pe drumuri diferite. Drumuri ce nu inseamna o casa de avocatura sau alta, ci mult mai mult.. alti prieteni, iubiti/iubite, preocupari. Si-au creat propria monotonie cotidiana din care nu mai ies si in care nu se mai poate intra.

Anul asta mi s-a spus cam des ca sunt egoista. Concluzia mea este, de fiecare data cand fac ceva care demonstreaza contrariul, ca doar cei care nu am cunosc cu adevarat spun asta.

Am mai ajuns la o concluzie trista: oamenii nu stiu sa se joace, sa se harjoneasca, nu stiu sa zambeasca, sunt stresati si enerva(n)ti, spun direct ce vor si nu au rabdare. Evident ca asa nu obtin niciodata ceea ce iti cer raspicat!!

Dar nu e doar de sfarsit, ci se de inceput…de 2010! Sa va fie asa cum va doriti!

marți, 8 decembrie 2009

(Cu ce ne-)Am ales!?

Cu doua Romanii! Aproape egale, la fel de neinspirate, de triste, de lipsite de perspective. O singura concluzie: nu iti mai auzi constiinta cand stomacul face zmogot mai puternic. Cu alte cuvinte, o masa de oameni infometati este usor de manipulat. Dincolo de incompetenta care exista cu siguranta, am senzatia ca oamenii astia care se afla acolo sus au inteles ca saracia te tine subjugat, ca foamea dicteaza in fata a orice altceva, ca nu gandesti daca nu ai mancat si ca se folosesc de asta.
Am fost intrebata pentru cati bani mi-as vinde votul. Raspuns: priceless! nu e de vanzare!! Sunt putine lucruri pe lumea asta care ne apartin in exclusivitate…gandurile noastre, convingerile noastre, ideile si sentimentele noastre intra in categoria asta! De ce mi-as vinde unul dintre putinele lucruri care sunt doar ale mele? Imi permit (inca) “luxul” de a gandi liber, de a ma exprima si de a-mi urma convingerile, putine asa cum sunt ele.
Nu ma (mai) intereseaza cine a castigat, cine a pierdut, dar ma intristeaza teribil sa vad cum nu te mai ai nici pe tine insuti macar. Ma intereseaza politica asa ca fenomen, ca excitatie intelectuala, dar ma deprima teribil manipularea saraciei.

marți, 1 decembrie 2009

De ziua ei si a noastra

1 Decembrie.
La multi ani, Romania! Dincolo de tampeniile ce se intampla in tara si de defectele noastre ca popor, dincolo de demagogia ieftina si de circul ce sfideaza mizeria, La multi ani, Romania! Mi-e drag de tara asta si mi-e dor de ea, desi daca incerc sa gasesc motive, mi-e cam greu sa enumar prea multe. Toata diversitatea aia… pitipoancele, cocalarii, badaranii, toata adrenalina de fiecare zi imi lipsesc intr-o lume perfecta cu oameni civilizati, in care totul functioneaza exact ca in teorie. O iubesc si mi-e drag de Romania cu tot ce inseamna ea, chiar daca Romania mea este rodul imaginatiei mele, este ceea ce imi place mie sa cred, este imaginea mea idilica despre o lume in care mie mi-a fost bine, dar despre care stiu ca este intr-un fel un loc al dezamagirilor eterne. Dar si al autenticitatii. E o lume care traieste, chiar daca nu traieste frumos, e o lume autentica, cu toate tarele ei, e lumea mea si asta ma face sa o iubesc.
La multi ani!