Franturi de prezent

Astazi este Ziua Unirii. Cum mi se facuse iar foarte dor de Romania, am pornit in dimineata asta laptopul pe un post romanesc si am asteptat sa vad hora unirii sau ceva care sa imi alimenteze dorul si dragul de Romania. Ghinion, insa! Am vazut niste discursuri deplorabile la care oricum nu am putut fi atenta, pentru ca m-am pierdut in demagogie. Am vazut niste oameni care se prefaceau (prost) ca le pasa. Si niste oameni care mureau de frig pe strada.

Apropo de asta, mi-e dor de zapada mare si alba. Aici nu ninge la fel. Ninge rar si parca altfel. Nu la fel de frumos. Am tot vazut nametii din Bucuresti si am simtit iar un dor palpabil aproape de copilaria mea, de studentie, de viata mea frumoasa, de perioada aia cand avea cineva grija de mine.

Aseara socializam cu niste italieni (sunt extrem de prezenti aici si in preajma mea, mirandu-se intodeauna cand spun ca nu sunt italianca) si nu imi vine nici acum sa cred cu cata inversunare spuneam ce tara minunata am eu si cat de grozav este Bucurestiul, chiar daca este urat. Bucurestiul macar traieste, indiferent cum o face, traieste! Nu este ca un tablou perfect, fara cusur, fara trairi.

Vineri mi s-a spus ca urmeaza sa jur luna viitoare in fata Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Mi s-a parut ciudat ca nu am simtit nimic. Eu sunt fascinata de juraminte :)). Sau eram… pana sa fiu pusa in situatia de a face un juramant. Textul este cam asa (dupa cum mi-l amintesc): Jur sa-mi exercit cu deplina loialitate, discretie si potrivit constiintei, functia incredintata de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene. L-am citit, l-am retinut si apoi m-am gandit ca nu trebuie sa fac vreo gafa cand il voi spune. Nimic altceva! Imi dau seama ca suna oarecum pompos ce urmeaza sa fac, dar parca este asa o forma fara fond. Loialitate? Discretie? Constiinta? In indeplinirea functiei incredintate? Astea sunt lucruri pe care le ai sau nu le ai. Nu sunt legate de functii, ci de tine, ca om. Oare faptul ca voi spune pe de rost textul asta la nu stiu cate luni de cand sunt aici ma va responsabiliza mai mult? Ma va face sa lucrez mai bine?

De cand am luat examenul de Barou am asteptat juramantul. Mi se parea un moment extrem de important. Il asociam cu momentul cand la o nunta, in biserica, cei doi fac un juramant. Acum astept un juramant in care sa cred cu adevarat. Textul asta in care imi sustin loialitatea, discretia si constiinta nu ma convinge.

Cateva lucruri care imi plac si pe care m-am gandit sa le impartasesc cu voi. Probabil, multi dintre voi, care ati avut de-a face cu mine, le stiti deja.

Tot cu drag,
tot Oana

Acum despre femei

Am vazut de curand o emisiune despre femei si m-am tot gandit la subiectul asta. Erau invitati patru barbati si fiecaruia la un moment dat i s-a cerut sa faca un top 3 al femeilor pe care le considera cele mai frumoase. Mi s-a parut foarte interesant cum ceea ce unuia i se parea o frumusete, altuia nu ii spunea nimic.

Femeile sunt foarte diferite. De la o tara la alta, de la un exemplar la altul. De fapt, par foarte diferite, se exprima diferit, data fiind cultura careia ii apartin, dar in esenta exista cateva lucruri comune pe care le poti spune despre toate. Au cam aceleasi resorturi care le dirijeaza spre a face ceva sau altceva, isi doresc siguranta, sa fie apreciate si laudate (chiar daca, obiectiv vorbind, adesea nu ar exista motive!). Pentru ele insele intotdeauna sunt cele mai bune, cele mai frumoase, cele mai destepte. Cele doar frumoase isi doresc sa fie si destepte. Cele doar destepte isi doresc sa fie si frumoase. Cele si frumoase si destepte... sunt prea putine ca sa vorbim despre ele :)) (cu siguranta majoritatea femeilor ce vor citi acest articol se vor incadra ele insele in aceasta categorie:), asa ca o ironie)

Femeile sunt fascinate de putere. Am fost nu de mult timp sa vad o camera in apartamentul unui baiat si avea pe perete un poster cu o replica a lui Al Pacino din Scarface (cum eu il ador pe Al Pacino si mi-a placut foarte mult filmul, am observat imediat), care spunea cam asa: In this country, you gotta make the money first. Then when you get the money, you get the power. Then when you get the power, then you get the woman (interesant este ca you get the woman, not a woman!!!). In afara de faptul ca nu sunt de acord ca banii inseamna puterea, asa este! Femeile isi doresc putere. Toate, fara deosebire! Fie isi doresc sa o obtina ele insele (unele chiar prin orice mijloace), fie printr-un barbat puternic. De regula, femeia care obtine ea insasi putere devine o victima sigura a propriei ei cuceriri, asa ca in mitul luciferic al creatiei ce se intoarce impotriva Creatorului.

Diferenta dintre femei e data de carisma. De multe ori intre o femeie foarte frumoasa si una mai putin frumoasa, dar carismatica, are de castigat cea din urma. Si sunt de acord! O femeie nu este un bibelou de pus pe mobila scumpa a unui barbat, la care te mai uiti din cand in cand sa iti bucuri ochiul obosit de atata munca. Sau nu ar trebui sa fie. O femeie este mai mult. Sau ar trebui sa fie. Am senzatia ca de foarte multe ori unii barbati scapa din vedere ca viata nu inseamna doar dormitor si masina, ci e posibil ca femeia care iti sta in dreapta in masina sa trebuiasca sa iti stea in dreapta si la o petrecere pretentioasa cu colegii de birou. Aici intervine alegerea…

Cert este ca tot ceea ce face o femeie, absolut tot (!) este de mai buna sau de mai proasta calitate in functie de nivelul de inteligenta! Faceti un test, daca nu ati constatat inca asta!

Femeile sunt rele si invidioase. Nu stii niciodata ce gandesc cu adevarat. Putine (poate constientizand asta si fiind dezamagite ele insele de alte femei) incearca sa fie altfel. Unora le iese, altora nu. Putine sunt sincere. Cred ca eu am invatat asta aici, acum vreo 2 ani jumate. Am vazut aici seninatatea din privirea unor femei. Am invatat sa spun adevarul, indiferent cum suna, sa fiu corecta si sa spun ceea ce gandesc. Aici oamenii sunt mai relaxati si mai putin preocupati de aparente.

Femeile sunt diferite de la o tara la alta. De exemplu, cand ma intorc aici, imi sterg unghiile. Nu vreau sa ies in evidenta. Aici femeile nu poarta tocuri (la astea nu pot renunta!). Aici femeile vin la tine si iti spun ce vor. In Romania vor acelasi lucru, dar incearca sa se victimizeze si sa sustina ca “barbatii sunt porci”. Aici femeile au identitate, personalitate proprie, nu se ascund in spatele unui barbat cu bani care le scoate la restaurant si plateste consumatia, ca sa le duca apoi acasa. Aici nu exista sfinti si sfinte, ci oameni. Restul e poveste.

Cautati femeia completa! Nu perfecta, ca nu exista, ci completa!! Femeia care poate schimba stiloul din mana dreapta cu mopul, femeia care se duce la fel de relaxata si in club si la opera, femeia care stie si sa gateasca si sa vorbeasca despre opera lui Dostoievski, femeia care lasa problemele de la serviciu acolo si este a ta pana a doua zi dimineata, femeia care iti poate calca camasile, dar care are si parul aranjat cand iesiti in oras, femeia care are decenta de a fi discreta in public, dar care se dezvaluie pentru tine, femeia care stie sa discute cu un client, dar si sa planga, femeia care poate fi mama copiilor tai si de care nu te-ai plictisi peste 15 ani, femeia care are independenta de a fi EA si cu tine, si fara tine, dar care stie si crede in puterea lui NOI.

Post articol

Le multumesc tuturor baietilor pe care articolul Despre prietenie, barbati & having fun (ale carui urme le-am si sters intre timp) i-a indignat/mirat/enervat :)) si care s-au exprimat in vreun fel (de regula dezaprobator).

1. Asta va face pe voi adorabili si de aia va iubim noi si avem nevoie de voi!
2. Data fiind reactia voastra, ma tem ca am avut dreptate! :)

Cu drag,
Oana